Cand surubul are chip

Cum vi se pare intr-un proces de evaluare urmatoarea valoare:
procentul de eroare acceptat este de maxim 0,0033% din produsele executate?

Adica, sa zicem ca e vorba de un muncior in fabrica de surubri, la 0,0033% suruburi defecte muncitorul iese cu calificativ substandard.
Cum vi se pare procentul?

Aberant, nu? Adica mult prea exigent. Daca muncitorul face 10 suruburi pe zi, 15 zile pe saptamana, 10 luni pe an, 20 de ani rezulta ca in 20 de ani face 30.000 de suruburi.
Adica iese substandard daca greseste 1 surub din 30000

Hai frate, adica in 20 de ani omul sa nu greseasca mai mult de 1 surub?

Dar daca acel muncitor e medic si surubul sunt eu?
Cand procentul de eroare capata chip si, mai mult de atat, cand acel chip e al meu mi se pare exagerat de mult ca acel medic sa poata gresi chiar si 0,0033% din munca sa.

Dupa 20 de ani de cariera, medicul se uita in oglinda si impacat isi zice: ce treaba buna am facut. Ce procent bun de erori am!
Dar in clipa in care eu am devenit surubul lui gresit...eu in ce oglinda ma mai uit?

Ce ne opreste?

Ce ne opreste sa punem capat unei situatii care nu ne place?
Ce ne opreste sa ne indeplinim cel mai arzator vis?

Citeam acum o saptamana in avion un interviu cu Dumitru Prunariu.
Oare cati dintre noi ne-am dorit la un moment dat in viata sa zburam deaspura Pamantului?

Mai putine kg, un serviciu mai bun, o noua relatie, un nou iubit, o casa mai mare, o masina mai noua, un oras mai curat, niste tenisi mai misto, o pereche de cercei scumpi, abdomen cu patratele...

Ce ne opreste?

De ce ploua in weekend?

Eu cred ca e cineva acolo sus la butoane care sufera de cinism. In timpul saptamanii soare, cald, filme bune, muzica buna.

In weekend ploua si la tv nu e nimic. NU inteleg.

In timpul saptamanii toata lumea are o oferta legata de mancare: fie ti se ofera ceva de mancat pe neasteptate, fie cineva iti face o propunere de iesit la masa.

In weekend ... se lasa cu post negru.

Pofta buna pe ploaie de weekend!

Lucruri pe care credem ca le stim

Ce este educatia sociala? Ce este educatia civica? Care sunt drepturile, dar si responsabilitatile unui cetatean intr-o structura sociala?
Care sunt cunostintele pe care orice membru al unei comunitati trebuie sa le cunoasca si sa le respecte pentru a putea fi considerat integrat?
Cine este responsabil sa ne invete cum trebuie sa ne comportam pe strada ziua, pe scara blocului noaptea, pe stadion, in padure, in timpul dezastrelor (naturale sau generate de evenimente neprevazute) ?
Ce este protectia mediului? Cine trebuie sa-mi explice mie ca daca arunc un termometru cu mercur la gunoi, fac un act impotriva mediului?
Ce naiba am invatat la scoala atati ani?
Ce e mai important in viata? Sa stii sa faci o integrala sau sa stii cum sa te comporti in timpul si dupa un cutremur?
Cati din colegii mei din clasa de licei mai stiu sa rezolve o integrala oare?
Am zeci de astfel de intrebari, ma abtin sa le scriu pe toate.

Concluzia este trista. In viata noastra de zi cu zi, in relatiile cu ceilalti, in actiunile noastre care ii afecteaza pe ceilalti ne comportam dupa ureche si dupa cutume invechite si neverificate de zeci, poate sute de ani.

Ce a determinat post-ul meu? Cutremurul de aseara. Am realizat poate mai mult ca oricand ca habar nu avem ce trebuie sa facem in situatii de criza si asta din 2 cauze clare:
• interesul personal scazut pentru autoeducatie
• lipsa de responsabilitate a structurilor formale pentru a ne educa