Converse - Intoarcerea

Am primit rezultatele analizelor: Conversii sunt defecti! Prin urmare ii voi schimba.
Ma voi intoarce la magzin si voi fi clientul nesuferit. Voi proba tot ce o sa vreau. O sa ma dezmat cu toate modelele. Daca vanzatorul ma va grabi sa cumpar sau ma va asigura ca se lasa dupa cateva purtari, ii voi spune: draga, picioarele mele sunt prea sensibile ca sa indure chinul unor incaltari prea rigide. Converse mi-a emis si certificat de sensibila!
In fine, am sentimentul ca am invins. In Romania am returnat niste incaltari purtate pe motiv ca nu ma simteam bine in ele.
Felicitari mie pentru perseverenta!
Felicitari Customer Service Converse pentru profesioalism.
(imi pare rau ca nu am apucat sa le fac poza)

Converse - Povestea continua

Nu m-am lasat. Am scris la Customer Service in Romania si afara. Am scris cu lacrimi despre Converse. Am primit raspuns.
M-au sunat. Am discutat la telefon foarte profi despre care deget mai exact a fost afectat, cam pe unde simt ca ma roade pantoful, ce fel de cusaturi are, codul de pe limba.
Am decis telefonic ca panntofii nu au un defect de fabricatie efectiv, ci doar ca pielea din care sunt facuti e proasta. I-am dus la constatare.
Am facut PV de predare-primire si i-am trimis la service.
Acum cand scriu tenesi mei cred ca sunt pe masa unui specialist (sper ca le-a facut anestezie) care ii verifica.
Stau cu inima stransa: daca imi zic ca sunt ok, raman cu ei pe cap, dar cu satisfactia ca eu sunt mai sensibila decat standardele Converse.
Daca imi zic ca nu sunt ok, va trebui sa renunt la acest model si sa-mi iau altul, deci ceva se va rupe in sufletul meu.

Voi reveni cu continuarea.

Converse - Dragoste cu sila

Cine ma stie, stie ca am la suflet brandul Converse.
Si stie cat de mult am promovat acest brand.
In ultima vreme insa ma tot gandeam ca ar trebui sa depasesc etapa Converse (pentru ca nu ma mai reprezinta atat de bine incaltamintea sport)
Am incercat sa-mi rup intr-un fel de la suflet incaltamintea Converse si sa ma orientez spre alt gen de incaltaminte. Aproape reusisem.

Insa...cum dragostea dintai se uita greu, am cazut in pacatul revenirii. Si mi-am achizitionat o pereche de Jack Purcell (de piele) dupa care tanjeam de ceva vreme.

Ei bine si iata cum dragostea s-a transformat intr-un calvar. Nu-i pot incalta. Sunt dintr-o piele de tabla, sunt rigizi, inflexibili si foarte grei.
Am crezut ca purtandu-i o zi, se lasa. M-a lasat pe mine pielea - am numai rani.
Mergeam si simteam cum cutite imi taie piele de pe degetele de la picioare.
Dar am insistat crezand ca daca dragoste e, va fi bine.
Nu a fost. Nu-i pot incalta. I-am dat jos din picioare in mijlocul strazii si am venit acasa calcand pe ei ca pe papuci.

Acasa i-am spalat si m-am uitat la ei. Sunt atat de frumosi, cum pot fi atat de prost facuti?
Sunt cele mai proaste incaltari pe care le-am avut vreodata. Nici nu le pot numi incaltari, sunt niste instrumente de tortura.

Dragoste ce sila nu se poate!