Imi scrie un prieten
"E belita rau in cazul meu. Cica trebe sa imi schimb atitundinea si sa fiu optimist
nu se stie daca mai fac pureci pe aici 2 sau 3 luni :):)
E piatza nasoala , e greu, suntem scumpi ca e marca PREMIUM, concurenta ne calca in picioare :):)
Pana mea, nu stiu ce sa va intampla si unde oi ajunge :):)
Ma duc sa imi cumpar 2 iepuri si ma apuc sa intemeiz ferma aia de iepuri :):) le dau drumul prin padure mai mananca si vulpile, dar tot imi mai raman si mie 2 sau 3 iepurasi :):)"
Ii raspund: "Off ce-mi place de tine, ca te descurci, vezi oportunitatile in perioada crizei. Te iubesc"
Imi raspunde:
"Si asa sarac cum o sa ajung? O sa vii tu de la bucuresti cu pantof cu toc, geanta armani si fustitza versache in mijlocul campului sa ma vezi cum alerg dupe epuri?"
Ma intreb acum: as putea iubi un barbat care alearga dupa mai multi iepuri?
luni, 26 ianuarie 2009
miercuri, 14 ianuarie 2009
Cata salbaticie!
Bucuresti. Drumul Taberei. 14 ianuarie 2009, aproximativ ora 19:00.
Sunt pieton. M-am reintors la societate. Pardon...la haita.
Trecere de pietoni si culoare rosu.
Pietonii care asteptau verde, erau insa gramada deja pe trecere.
Se pune verde la pietoni, insa o masina era deja foarte aproape de trecere.
O pietoanta isterica - probabil in criza - a inceput sa urle cat o tineu plamanii: e verde dobitocule, e verde f..uti mama ta, boule nu vezi ca e verde...si a continuat sa urle cat a putut de tare. Intre timp, masina se oprise.
(mentionez ca nu a existat nicio clipa vreun risc de accident, masina se deplasa foarte incet, iar vina era mai degraba a haitei de pietoni)
Ceilalti pietoni au inceput si ei ca la un sem sa urle: bai boule, luate-ar naiba, baaaaaa iti rupem masina, nenorocitule.
In cateva secunde masina omului era inconjurata de o haita in criza care urla incoerent.
Masina era clasa medie, un Opel cred, condusa de un barbat.
In masina ... un copilas!
Pe margine ...eu!
Ce am gandit eu stiu. Ce o fi gandit bietul copil?
Despre ce criza e vorba aici?
Sunt pieton. M-am reintors la societate. Pardon...la haita.
Trecere de pietoni si culoare rosu.
Pietonii care asteptau verde, erau insa gramada deja pe trecere.
Se pune verde la pietoni, insa o masina era deja foarte aproape de trecere.
O pietoanta isterica - probabil in criza - a inceput sa urle cat o tineu plamanii: e verde dobitocule, e verde f..uti mama ta, boule nu vezi ca e verde...si a continuat sa urle cat a putut de tare. Intre timp, masina se oprise.
(mentionez ca nu a existat nicio clipa vreun risc de accident, masina se deplasa foarte incet, iar vina era mai degraba a haitei de pietoni)
Ceilalti pietoni au inceput si ei ca la un sem sa urle: bai boule, luate-ar naiba, baaaaaa iti rupem masina, nenorocitule.
In cateva secunde masina omului era inconjurata de o haita in criza care urla incoerent.
Masina era clasa medie, un Opel cred, condusa de un barbat.
In masina ... un copilas!
Pe margine ...eu!
Ce am gandit eu stiu. Ce o fi gandit bietul copil?
Despre ce criza e vorba aici?
miercuri, 7 ianuarie 2009
TEAaMO
Experienta TEAaMO sau asa cum arhitectul Ludwig Mies van der Rohe a spus: God is in the details.
Imi plac lucrurile, dar mai ales imi plac lucrurile bine facute. Atentia spre detaliu ma incanta si imi da o stare de bine.
Asta seara, intamplator, am ajuns sa beau un ceai in incinta Diverta. Eram cu un amic.
Cand farfuriutele cu cesti, ceaiuri, biscuiti au sosit, am fost atat de incantata de prezentare, incat am inceput sa fac poze cu telefonul mobil.
Ceaiul se cheama TEAaMO. Pentru cine vrea detalii http://www.tea-a-mo.com/teaamo
Cafeneaua se cheama CUP&CINO si face parte dintr-un lant de cafenele nemtesti. Habar nu aveam, am aflat asta seara.
Cel mai mult m-au impresionat clepsidrele.
Cea cu nisip rosu pentru ceaiul care trebuia sa infuzeze 5 minute. Ceai cu Rooibos, deci de culoare spre rosu.
Cea cu nisip verde pentru ceaiul care trebuia sa infuzeze 2 minute. Ceai verde, deci de culoare spre verde.
Fara sa stim, am comandat asa:
Eu ceai cu denumirea: Mrs Sophie
Amicul meu ceai cu denumirea: Sir Toby
God was in the details!
Poze
Imi plac lucrurile, dar mai ales imi plac lucrurile bine facute. Atentia spre detaliu ma incanta si imi da o stare de bine.
Asta seara, intamplator, am ajuns sa beau un ceai in incinta Diverta. Eram cu un amic.
Cand farfuriutele cu cesti, ceaiuri, biscuiti au sosit, am fost atat de incantata de prezentare, incat am inceput sa fac poze cu telefonul mobil.
Ceaiul se cheama TEAaMO. Pentru cine vrea detalii http://www.tea-a-mo.com/teaamo
Cafeneaua se cheama CUP&CINO si face parte dintr-un lant de cafenele nemtesti. Habar nu aveam, am aflat asta seara.
Cel mai mult m-au impresionat clepsidrele.
Cea cu nisip rosu pentru ceaiul care trebuia sa infuzeze 5 minute. Ceai cu Rooibos, deci de culoare spre rosu.
Cea cu nisip verde pentru ceaiul care trebuia sa infuzeze 2 minute. Ceai verde, deci de culoare spre verde.
Fara sa stim, am comandat asa:
Eu ceai cu denumirea: Mrs Sophie
Amicul meu ceai cu denumirea: Sir Toby
God was in the details!
Poze
luni, 5 ianuarie 2009
Prima experienta de client in 2009
Azi m-am trezit la 6:15am. Am coborat la masina la 7:15.
Masina...inghetata bocna. Nu aveam razuitoare, nu aveam spray de dezghetat si stiam ca lasasem masina fara lichid de parbriz - adica scuipinol. Am stat 5 minute la -8 grade si m-am decis sa plec la benzinaria din colt ca sa-mi iau cele necesare. Am condus inghetatat, adormita si am tinut drumul din amintire.
Intru in benzinarie. Era cam 7:23. Prima dimineata dupa concediu!!! Ce dimineata?! Era cu noaptea in cap!!!
Ma indrept spre un raft care parea ca este cu ce vreau eu.
Am luat o punga de scuipinol de 5l care rezista la -40 grade si ma uitam dupa racleta si dupa spray. Ma uiam si dormeam in fata raftului.
Brusc apare o doamna. Ma intreaba vesela: doriti ceva?
Ii raspund nesimtit de sec: da, 2 zile de concediu, un pat calduros, ceva de baut, niste fond de ten si o razuitoare de parbriz si un spray de dezghetat.
Se uita la mine, zambeste, imi spune fara cuvinte ca ma intelege si se duce la raft.
Incepe: racleta la 10 lei cu manusa, la 8 lei fara, la 6 lei e cam prost plasticul, mai am la 15 lei cu maner de cauciuc, insa asta are 3 functii, mai bine o luati pe asta cu manusa ca e frig e simpatica.
Ma uit la ea cu un singur ochi si ii fac semn - cea de 15 lei. Ma aproba.
Se duce la raftul de spray-uri: la 12 lei, la 16 lei, la 19 lei.
Intreb: mai mici?
Raspunde: da, uitati la 8 lei.
Ii fac semn ca il iau.
Mi-l da jos de pe raft.
Mai doriti si altceva? In afara de concediu, ca nu am sa va dau ca si eu vreau!
Nu, multumesc.
Dementiala a fost femeia asta. Plina de energie, vesela, m-a ajutat cu adevarat, nu doar s-a facut. Mi-a dat o stare buna.
Ma duc la casa, platesc si sunt intrebata de casier: Doriti sa vina un baiat sa va ajute cu lichidul? Ma uit aproape panicata (astia vor ceva de la mine!): nu, ma descurc.
Ies afara. Deschid capota. Nu reusesc sa o fac sa stea. Din intuneric apare un nene. Stati asa domnisora ca va ajut eu. Si imi ia capota, o sprijina, imi deschide lichidul - pentru ca stia el ca se deschide greu - mi-l toarna.
M-am urcat in masina. Ma ciupeam sa imi dau seama daca visez.
Romania, ora 7:30 am, frig al naibii, 3 oameni politicosi intr-o benzinarie.
Am pus un CD cu Jazz si timp de 1h10 nici nu am vazut ca am stat in trafic.
Bravo Petrom V!
Masina...inghetata bocna. Nu aveam razuitoare, nu aveam spray de dezghetat si stiam ca lasasem masina fara lichid de parbriz - adica scuipinol. Am stat 5 minute la -8 grade si m-am decis sa plec la benzinaria din colt ca sa-mi iau cele necesare. Am condus inghetatat, adormita si am tinut drumul din amintire.
Intru in benzinarie. Era cam 7:23. Prima dimineata dupa concediu!!! Ce dimineata?! Era cu noaptea in cap!!!
Ma indrept spre un raft care parea ca este cu ce vreau eu.
Am luat o punga de scuipinol de 5l care rezista la -40 grade si ma uitam dupa racleta si dupa spray. Ma uiam si dormeam in fata raftului.
Brusc apare o doamna. Ma intreaba vesela: doriti ceva?
Ii raspund nesimtit de sec: da, 2 zile de concediu, un pat calduros, ceva de baut, niste fond de ten si o razuitoare de parbriz si un spray de dezghetat.
Se uita la mine, zambeste, imi spune fara cuvinte ca ma intelege si se duce la raft.
Incepe: racleta la 10 lei cu manusa, la 8 lei fara, la 6 lei e cam prost plasticul, mai am la 15 lei cu maner de cauciuc, insa asta are 3 functii, mai bine o luati pe asta cu manusa ca e frig e simpatica.
Ma uit la ea cu un singur ochi si ii fac semn - cea de 15 lei. Ma aproba.
Se duce la raftul de spray-uri: la 12 lei, la 16 lei, la 19 lei.
Intreb: mai mici?
Raspunde: da, uitati la 8 lei.
Ii fac semn ca il iau.
Mi-l da jos de pe raft.
Mai doriti si altceva? In afara de concediu, ca nu am sa va dau ca si eu vreau!
Nu, multumesc.
Dementiala a fost femeia asta. Plina de energie, vesela, m-a ajutat cu adevarat, nu doar s-a facut. Mi-a dat o stare buna.
Ma duc la casa, platesc si sunt intrebata de casier: Doriti sa vina un baiat sa va ajute cu lichidul? Ma uit aproape panicata (astia vor ceva de la mine!): nu, ma descurc.
Ies afara. Deschid capota. Nu reusesc sa o fac sa stea. Din intuneric apare un nene. Stati asa domnisora ca va ajut eu. Si imi ia capota, o sprijina, imi deschide lichidul - pentru ca stia el ca se deschide greu - mi-l toarna.
M-am urcat in masina. Ma ciupeam sa imi dau seama daca visez.
Romania, ora 7:30 am, frig al naibii, 3 oameni politicosi intr-o benzinarie.
Am pus un CD cu Jazz si timp de 1h10 nici nu am vazut ca am stat in trafic.
Bravo Petrom V!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)