despre lucruri care se termina

Exista multe forme de atitudine in fata lucrurilor pe care nu le putem controla: renuntarea, revolta, indarjirea, lupta, automotivatia, ambitia, descurajarea, asteptarea etc.
Ce facem cand unele lucruri se termina? Si cand nu putem opri procesul, oricat am vrea?
Oricat am vrea, cand universul nu mai pompeaza energie in ceva, acel ceva se termina.

Cand totul merge conform dorintelor si obiectivelor noastre, ne simtim minunat si minunati. Eroi!
Cand ceva incepe sa se termine se naste o gaura prin care se scurge toata energia din acel lucru, iar noi asistam neputinciosi la scurgere. Brusc ne simtim vinovati. Invinsi!

Din timp in timp orice sistem e supus scurgerilor de energie si respectivul sistem pare ca se prabuseste. De fapt sunt doar perioade cand, daca am fi destul de intelepti, ar trebui sa ne odihnim mental si sufleteste pentru etapa urmatoare.

Economisirea energiei si cautarea unui nou drum sunt cele mai bune solutii in fata lucrurilor care se termina in mod natural si oarecum firesc. Aceasta economisire de energie e o forma de atitudine pe care o consider pozitiva.
Si nu are nicio legaura cu abandonul sau renuntarea.

The white paper - Kahlil Gibran

Said a sheet of snow-white paper, "Pure was I created, and pure will I remain for ever. I would rather be burnt and turn to white ashes than suffer darkness to touch me or the unclean to come near me."

The ink-bottle heard what the paper was saying, and it laughed in its dark heart; but it never dared to approach her. And the multicoloured pencils heard her also, and they too never came near her.

And the snow-white sheet of paper did remain pure and chaste for ever - pure and chaste - and empty.