As vrea sa ma dau peste cap
Si sa ma transform in copil
Si sa ma mai dau o data
Si sa raman asa!

vineri, 14 martie 2008

Costica Cimbru

Prenumele nu e chiar Costica, dar e pe aproape, iar numele nu e Cimbru, e alt condiment. Dar refuz sa-i scriu numele real, pentru ca nu vreau sa-mi fac trafic pe blog din google. Si de ce nu as vrea trafic pe blog, cand, evident, dorinta fiecarui blogger este sa fie citit, vizitat, comentat?
Ba vreau, dar nu cu orice pret.
OK, omul a castigat ceva, pare-se un concurs. Concursul se numeste Hijos de Babel. Asa si?
De ce au innebunit televiziunile, presa scrisa si Internetul?
De ce circula linkul cu el cu viteze ametitoare? De ce se vorbeste despre asta ca si cum ar fi o informatie cu valoare de stire?
What the fuck!? Un om, nascut in Romania, a plecat in alta tara, s-a inscris la un concurs, a cantat o bucata din La traviata, cred, nici macar nu sunt sigura si a castigat. Ma repet: asa si?
Pana acum cateva zile nu auzisem de acest concurs si viata mea era le fel ca si acum. Ca si a altor zeci de mii (sute de mii) de romani.
Nu am nimic cu omul, dar chiar nimic! Adica exact NIMIC. Nu ma intereseaza, nu imi schimba viata aceasta informatie, nu stiam de acest concurs, nici acum nu stiu prea multe si pe cuvant, chiar consider absurda, impinsa la grotesc aceasta mediatizare.

Da, inteleg ce inseamna mirosul de sange pentru un rechin, inteleg ce inseamna valoarea financiara din spatele oricarui subiect care iese in fata, chiar si numai pentru cateva zile.
Dar totusi, nu mai exista o limita? O minima decenta a jurnalismului? O minima ramasita a discernamantului?
Chiar atat de mare si tare e valul asta care ne duce pe toti in fiecare zi, ora, clipa in aceleasi locuri?

3 comentarii:

Anonim spunea...

E ca in povestea cu magazinul din colt, desi te deranjeaza atitudinea personalului continui sa-i faci vanzare, aici te deranjeaza subiectul dar indirect ii faci reclama in 2 articole :)

P.S. : Sa vedem daca ghicesti cine a scris comentariu ;)

Andrei spunea...

Bai...

stateam aseara intr-un bar, oarecare bar cu stil si beam. Nu bausem suficient in asa fel incat inca il mai observam pe Busuioc la Realitatea, elogiat de Paunescu si inca vreo doi baieti pe care nu-i stiu (tot intelectuali probabil).

Si radeam cu prietenul cu care eram acolo cum ca emisiunea se numea "mandru de a fi roman" si cum nu ne-am dat nici unii seama pana sa apara Busuioc de cat de mandri suntem ca suntem romani :) Traiasca busuioc.

Partea nasoala a venit cand am inceput sa citim pe crowl despre cum singurul care nu e mandru ca e roman era... Busuioc. Adica, omu' avea numai declaratii gen: nu ma intorc in Romania, nu accept bursa oferita pentru ca nu-mi ajunge sa mananc... etc.

Vreo 10 declaratii in care se pisa pe restul tarii. Dar macar dupa delcaratiile alea am inceput sa-l respect. Putin.

Si ... printe ahare macar am ras si eu putin ;)

AnitZ spunea...

Andrei, macar tu ai baut ceva aseara! :) Foarte tare comentariul tau, multumesc.