Dominatia vanzatorilor

Deci...mi-e clar, nu mai am nicio indoiala: cumparatorii au fost invinsi de vanzatori. Suprematia vanzatorilor este noua istorie pe care o traiesc.
Pe zi ce trece devin adepta cumparaturilor online. Recunosc, iubesc magazinul ca loc unde pot intra in contact direct cu marfa pe care vreau sa o cumpar. Eu miros, spre indignarea vanzatorilor, incaltamintea inainte sa o cumpar. Daca nu-mi place cum miroase, nu o iau.
Insa specia asta noua de razbonici - numiti generic vanzatori - ma convinge pe zi ce trece sa cumpar doar online. Sau - atat cat inca nu se strica si acolo treaba - din afara Romaniei, de pe unde ma mai duc in concedii si unde inca in magazine mai sunt tratata cu respect.
Am gasit pe net o canapea care mi-a placut. Am studiat detaliile acesteia, dar, evident (cum se intampla pentru 90% din site-uri) nu am reusit sa aflu lucruri marunte care tin de un proces de vanzare cumparare: din ce material este, ce are in componenta salteaua, cat costa (HELLOOOOO CAT COSTA??), care sunt conditiile de cumparare (cu sau fara comanda) si multe altele la fel de neimportante.
Asa ca, am vrut, nu am vrut, m-am deplasat la magazin.
La magazin, na belea: o vaca. O vaca pe care se pare am deranjat-o din pascut, ca altceva nu-mi imaginez ce putea face cata vreme era la munca intr-un depozit de mobila. Am zambit, m-am purat prieteneste, am pupat-o in fundul canapelei, i-am complimenat marfa, am zambit iar, nu m-am enervat nici cand dupa 5 minute de incercari de a smulge un cuvant din gura vacii nu reusisem. Deh, si eu cu ambitii, credeam ca o vaca vorbeste.
Nu am reusit decat sa plec de la magazin cu un plinat plin de poze care erau si pe site si cu o carte de vizita fara vreun nume de om pe ea, doar cu niste telefoane, care si alea erau pe site.
Da, stiu, multi vor zice ca sigur am facut eu ceva sa o supar pe vaca. Ca sigur m-am uitat cu privirea aia a mea. Sau am strambat cumva in felul meu acru din buze.
Nuuuuuu, jur pe rosu, jur pe frunza de castan, jur pe gardul verde, jur pe capacul de la canal cu 4 gauri ca am fost cea mai calma, cea mai draguta, cea mai indulgenta.
La sfarsit am plecat chiar multumindu-i si dorindu-i o zi buna. In gand am injurat-o, recunosc!
Nu mai suport acest jug pus pe gatul meu de vanzatori. Vreau libertate. Nu mai vreau asuprimea vanzatoarelor cu oja sarita de pe unghii, cu degetele ingalbenite de la tigari ieftine si cu respiratia urat mirositoare de la cate barfe le trec zilnic prin gura.