As vrea sa ma dau peste cap
Si sa ma transform in copil
Si sa ma mai dau o data
Si sa raman asa!

miercuri, 10 septembrie 2008

Mai sunt multe zile sau nu mai e niciuna

Asa cum ziceam in postul anterior, nu posed mintea de a analiza o situatie atat de complexa ca sfarsitul zilelor lumii.
Nu pot, cu mintea mea invatata sa traiasca dupa repere clare sa-mi imaginez o situatie de haos general.
Si sunt convinsa ca la fel ca mine sunt si toti ceilalti. Inclusiv niste oameni care la un moment dat, de ce sa excludem total, ar putea decide daca o zi sa fie ultima sau nu.
Incerc totusi sa-mi imaginez, dar nu pot. Oare ce ar trebui sa ni se intample ca sa putem crede ca intr-adevar o zi e ultima zi? Cred totusi ca nimic.
Mi-ar fi placut (copilul din mine refuza sa creasca) ca azi toata lumea sa fie altfel. Sa vad ceva nou. Chiar si isterie. Nebunie. Haos. Pasiune. Patima. Iubire. Ura. Violenta. Nepasare. Lacrimi. Betie. Droguri. Sange. Rasete. Muzica. Urlete. Flacari. Razboi. Ceva, orice.
Insa puterea obisnuintei se dovedeste a fi mai mare ca orice.
Ce pacat ca am devenit imuni la orice ce nu e ceea ce de fapt stim.
Va las cu generatorul de indiferenta, pare a fi mai mare decat cel de particule.

4 comentarii:

Ramona spunea...

Come on! De ce ar trebui sa ne gandim neaparat la betie, ura, violenta, droguri, sange, etc Chiar crezi ca oamenii nu pot gandi si face nimic bun atunci cand mai au doar putin de trait?
Haha, daca Freud ar mai fi in viata cred ar gasi o explicatie legata de ce avem fiecare in subconstient. :)

AnitZ spunea...

@Ramona
Come on! Nu despre asta am scris. Ci despre cu totul altceva. Am scris despre neputinta noastra de a ne desprinde de concret si de realitatea pe care o cunoastem si o traim zilnic. Am scris despre limitatea noastra a celor mai multi de a percepe un fenomen (chiar si daca numai ipotetic) care s-ar putea intampla. Si am scris despre indiferenta intrinseca pe care oamenii o traiesc de fapt legat de orice nu e al lor, din realitatea lor.

Ramona spunea...

Hm, nu e vorba nici de indiferenta, nici de limitare.
Ce as face eu daca as stii ca mai doar 2 zile de trait?... In nici un caz nu m-as apuca sa rastorn lumea cu susul in jos, sa rascolesc pamantul sau sa incerc sa dovedesc ca inca mai pot schimba ceva.
As face mai curand cum spunea Marquez: "As dormi mai putin si as încerca sa visez mai mult, de-abia acum înteleg ca pentru fiecare minut în care închidem ochii pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge în timp ce altii ar sta pe loc, as ramâne treaz în timp ce toti ceilalti ar dormi. As asculta în timp ce altii ar vorbi si, doamne, cum m-as bucura de savoarea unei înghetate de ciocolata! N-as lasa sa treaca nici macar o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca îi iubesc."
Tu?... Ce ai face?:)

AnitZ spunea...

@Ramona
Habar nu am ce as face. Depinde de situatie, daca ar fi ultima mea zi sau ultima tuturor zi. Pot doar sa cred ce as face. Cred ca nu as apuca sa mai fac nimic. M-as panica. M-as isteriza. M-as impietri. Nu stiu ce as face. Sincer, sper sa nu aflu niciodata :)

A apărut o eroare în acest obiect gadget