As vrea sa ma dau peste cap
Si sa ma transform in copil
Si sa ma mai dau o data
Si sa raman asa!

vineri, 7 decembrie 2007

Frumoasa din padurea adormita

Incepusem sa ma uit prea mult la meciuri de fotbal. Incepusem sa critic pentru ca in jurul meu se critica mult. Incepusem sa vad ca toata lumea se cearta cu toata lumea. Incepusem sa vad numai oameni nervosi si nemultumiti. Incepusem sa cred ca nu-mi mai place nimic.

In seara asta am fost la Opera Romana la spectacolul de balet „Frumoasa din padurea adormita”.

Ma pricep la balet cam un sfert cat ma pricep la fotbal. Nici macar povestea nu mi-o mai aduceam aminte (la prima pauza am intrat pe wap sa o citesc).

La inceputul spectacolului ma enervau greselile facute de balerine si nesincronizarile. Scaunul mi se parea incomod si nu aveam destul loc la picioare. Ma gandeam ca cei de la Opera sunt delasatori si nu fac nimic sa reamenajeze sala.

Muzica (Ceaikovski) am auzit-o destul de tarziu, desi orchestra canta de la inceput.

Uitasem cat de frumoase sunt balerinele. Cat de delicate si cat de gratioase. Uitasem ce frumoase sunt rochitele lor. Uitasem ca la balet nu se striga: offside!

Incet, incet am inceput insa sa vad.

La jumatatea spectacolului nu mai vedeam lipsa de sincronizare, ba chiar am suspinat cand un balerin s-a dezechilibrat si a cazut, aplaudam, ma gandeam oare care e spectacolul urmator.

La sfarsit uitasem tot ce incepusem in ultima vreme.

Multumesc frumoase balerine!

(am incercat sa iau poze de pe site-ul Operei, dar nu am reusit asa ca...http://my.operanb.ro/content/view/55/lang,ro/)

Un comentariu:

motanul spunea...

O, tempora!
Balet...frumos dar cui prodest?
Intr-o lume a culturii "Lixxxxxtea" si "Pxx XV" ar merge ceva ca in schetch-ul raposatului Toma Caragiu: tarnacoape, salopeta patata de sange si casca de protectie...